Scopul proiectului. Interferența dintre artă și tehnologia digitală permite o translatare a limbajului artistic în contextul dispozitivelor, aplicațiilor și codurilor de programare pentru a obține elemente inedite în structura reprezentărilor vizuale, precum multidimensionalitatea, multimedialitatea. Dar mai cu seamă, în zona procesualității artistice este trasată o dimensiune performativă (action art), indusă participantului prin diverse grade de augmentare tehnologică (hand, body, mind tracking) în cadrul unor instalații interactiv-imersive, în scopul de a dezvolta acea formă supremă a libertății sale individuale, creativitatea, capabilă să discearnă și să transforme limitele realității tehnologizate în care trăim. De aici, obținerea simbolică a diplomei de <Artist de Proximitate>.
Etapa 1 / De la teorie la practică (coordonator Aura Bălănescu). Activarea participanților în procesul creativității pornește de la conștientizarea alfabetului specific sculpturii (suprafață, culoare, volum, spațialitate, monumentalitate) – cu ce lucrăm. Dar mai ales, vor fi prezentate exemple relevante din istoria artei despre cum elementele de limbaj și genurile artistice au fost transformate în practici performative pe parcursul secolului al XX-lea, prin inserarea treptată a tehnologiei în procesualitatea artistică.
Etapa 2 / Implementarea digitală a elementelor de limbaj artistic în contextul dispozitivelor și aplicațiilor interactiv-imersive (coordonator Aura Bălănescu). Extinderea digitală a elementelor de limbaj artistic prin diverse grade de augmentare tehnologică (hand tracking / Leapmotion, body tracking / Oculus Rift) are drept scop dezvoltarea unor noi moduri de construcție, expresie și semnificație, ce deschid o breșă în structura indestructibilă a operei de artă tradițională prin experimentarea gradelor de libertate oferite de limbajul digital. Este oferită participantului posibilitatea de a interacționa și imersa în spațiul plastic al operei prin impunerea gândurilor, gesturilor, chiar a propriei corporalități cu impact major atât în configurația artistică, dar și în însușirea creativității.
Etapa 3 / Programarea creativă a elementelor de limbaj artistic (coordonator Norbert Olah). În procesul translatării limbajului artistic către cel digital este realizată o tranziție de la nivelul clasic de adresare-receptare vizuală în favoarea obținerii multimediei digitale. Sunt aduse în discuție corespondențe între vizual, auditiv, tactil, kinestezie, aceasta din urmă fiind recunoscută ca o activitate dinamică a întregii corporalități cu un impact major asupra întregii activități cerebrale, ce integrează caracteristicile celor două emisfere (rațiunea analitică și imaginația artistică).
Etapa 4 / Implementarea obiectuală (coordonator Miki Velciov). Cu ajutorul unor extensii corporale (extensia mâinii, de ex.) realizate la limita dintre funcționalitate și estetică (pseudo exo-schelete) prin interferența obiectuală dintre materialele naturale și cele artificiale (printate 3D), elevii vor fi invitați să experimenteze un altfel de a sculpta (în lumea fizică) prin implicarea propriei lor corporalități, ca o activitate perceptivă și mentală mult mai complexă decât dimensiunea vizuală și tactilă obișnuită a procesului creator tradițional.
